Investiția bazată pe valoare este un model de investiții care se concentrează pe companiile mari care sunt listate sub valoarea lor intrinsecă, pe baza unor indicatori cantitativi și calitativi. Investitorii care utilizează abordarea investiției bazate pe valoare cred că piața stabilește un preț incorect pentru acțiuni sau părți sociale, comparativ cu valoarea intrinsecă a acestora, iar prețul va crește pe măsură ce valoarea intrinsecă este conștientizată.
Variabilele calitative includ aspecte precum strategia de afaceri a companiei, sistemul de guvernanță și piețele țintă. Indicatorii financiari și analiza situațiilor financiare sunt exemple de variabile cantitative în analiza fundamentală. Aceste elemente reprezintă indicatori ai performanței companiei. Părerile investitorilor referitoare la valoarea relativă a unui activ sunt captate de variabilele perceptuale. Analiza tehnică ajută la explicarea multora dintre aceste variabile.
Acest articol te va ajuta să știi cum să identifici investițiile bazate pe valoare.
Cuprins
Ce sunt investițiile bazate pe valoare?
Cum funcționează investițiile bazate pe valoare (Value Investing)?
Ce sunt acțiunile de tip Value (valoare intrinsecă)
Performanța investițiilor bazate pe valoare
Riscuri și critici la adresa performanței investiției bazate pe valoare
Puncte cheie ale investițiilor bazate pe valoare
Ce sunt investițiile bazate pe valoare?
Investițiile bazate pe valoare sunt menite să minimizeze riscurile prin îmbunătățirea cunoștințelor despre domeniul în care investești pentru a face alegeri mai inteligente de investiții și pentru a cumpăra la un preț care îți oferă o marjă de siguranță. Pentru a înțelege această strategie de investiții, este important să aruncăm o privire asupra istoriei investițiilor bazate pe valoare (value investing) și a celor mai renumiți investitori ai săi.
Istoria investițiilor bazate pe valoare
De-a lungul timpului, investițiile bazate pe valoare s-au schimbat. Începuturile acestora datează din perioada Marii Crize Economice și a urmărilor acesteia, când singurul obiectiv al strategiei era să se investească în afaceri care prezintă un preț mai mic decât valoarea netă a activelor corporale. O altă expresie care redă acest fenomen este „capital propriu tangibil”.
Cu toate acestea, investiția bazată pe valoare a evoluat către o formă de examinare mai fundamentală a fluxurilor de numerar și a profiturilor unei companii. În plus, investitorii care aplică strategia Value Investing iau în considerare avantajele competitive ale unei afaceri atunci când decid dacă o acțiune este substanțial subevaluată.
Investitori renumiți care aplică strategia Value Investing
Benjamin Graham, considerat pe scară largă drept „Părintele modelului Value Investing”, a inventat expresia în 1949 odată cu publicarea cărții sale de bază, intitulată The Intelligent Investor. Warren Buffett, Seth Klarman, Bill Ruane, Martin Whitman se numără printre susținătorii cei mai de seamă ai strategiei de investiție bazată pe valoare.
Modelul de value investing dezvoltat de Benjamin Graham a urmărit să creeze o procedură simplă de monitorizare a acțiunilor pe care ar putea-o utiliza investitorul de rând. În general, el a menținut totul într-o notă simplă, dar investiția bazată pe valoare, de tip tradițional, este mai complicată decât simpla repetare a mantrei „Cumpără acțiuni cu un raport P/B (preț/valoare contabilă) mai mic de 1,0”. Graham considera că determinarea valorii unei companii este o procedură la fel de simplă precum este să te uiți pe situațiile sale financiare. Nu era nevoie să se analizeze aspecte calitative precum conducerea companiei, ofertele viitoare de produse și așa mai departe.
Alături de criteriile cantitative, metodologia lui Warren Buffet a stabilit că succesul unei companii este influențat de următoarele aspecte calitative:
- calitatea managementului
- dinamica industriei
- competiție
- bunurile viitoare
- comportamentul clientului
- alte aspecte
Mai mult decât atât, Warren Buffett nu urmează întotdeauna regula lui Graham de diversificare: îi place să-și concentreze activele pe anumite afaceri. Buffett s-a îndepărtat treptat de abordarea riguroasă a lui Graham și a început să se concentreze pe achiziționarea de companii foarte bune.
În timp ce meritul pentru educația lui îi revine lui Graham, Warren Buffett a spus că el este „85% Graham și 15% Fisher”. Philip Fisher (1907-2004) a fost un investitor și autor renumit, cunoscut cel mai bine pentru publicația sa „Common Stocks and Uncommon Profits”. Una dintre cele mai valoroase învățături implementate de Buffet din abordarea lui Fisher a fost să cumpere afaceri bune la un preț corect, mai degrabă decât afaceri riscante la un preț scăzut. Strategia lui fundamentală de investiții era să plaseze bani într-un număr limitat de afaceri cu perspective strălucitoare și apoi să nu facă nimic.
Cum funcționează investițiile bazate pe valoare (Value Investing)?
Strategia value investing funcționează pe ideea că unele acțiuni sunt sub sau supraevaluate. Investitorii care utilizează strategii bazate pe valoare consideră că, prin identificarea unei acțiuni subevaluate, vor obține randamente mai bune atunci când piețele sesizează greșeala legată de stabilirea prețului și aceasta crește la valoarea sa „reală”. Această teorie respinge ideea ipotezei pieței eficiente.
Piețele nu sunt eficiente
Ipoteza pieței eficiente (EMH) se bazează pe următoarele premise:
- prețurile acțiunilor reflectă toate informațiile
- prețurile acțiunilor urmează o evoluție aleatorie
- și astfel valoarea de piață este eficientă.
Aceasta înseamnă că prețurile acțiunilor sunt determinate mai degrabă de știrile de astăzi decât de modelele de ieri, ceea ce duce la concluzia că piața este eficientă tot timpul. EMH stipulează faptul că prețurile acțiunilor iau în considerare automat toate informațiile disponibile despre o afacere.
Acesta este aspectul cu privire la care investitorii care utilizează strategia bazată pe valoare manifestă un alt tip de gândire, companiile putând fi, în opinia lor, supra sau subevaluate. Deși piața este eficientă de cele mai multe ori, există oportunități pentru investitorii care pot identifica acțiuni subevaluate. Warren Buffet a spus cândva:
„Aș fi un om al străzii cu o ceașcă de tablă dacă piețele ar fi întotdeauna eficiente.”
Ce sunt acțiunile de tip Value (valoare intrinsecă)
Dacă poți identifica acțiuni subevaluate, acest lucru poate debloca anumite posibilități de tranzacționare. Așadar, ce metode folosesc investitorii pentru a identifica acțiunile subevaluate? Ca parte a analizei lor fundamentale, aceștia se bazează, în principal, pe utilizarea ratelor, a fluxurilor de numerar și a altor indicatori.
Identificarea acțiunilor de valoare
Strategia value investing necesită o cercetare complexă, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Înainte de a lua orice decizie, este esențial să efectuezi o analiză care presupune să verifici numeroase acțiuni nefavorabile pentru a evalua valoarea intrinsecă a unei afaceri și a o compara cu prețul actual al acțiunilor sale. Valoarea intrinsecă este un amestec de:
- analiză financiară, de tipul unei verificări a performanței financiare a unei firme;
- câștiguri;
- venituri;
- flux de numerar și profit;
- variabile fundamentale precum brandul, modelul său de afaceri, piața obiectivă și avantajul său competitiv.
Acest proces necesită timp – uneori trebuie să te uiți la zeci de afaceri înainte de a descoperi o singură companie care este cu adevărat o acțiune de tip value . Pentru această căutare, investitorii folosesc mai multe măsuri în încercarea de a determina valoarea intrinsecă a unei acțiuni.
Free Cash Flow
Free Cash Flow (fluxul liber de numerar) este suma de bani care a rămas într-o companie după ce aceasta și-a achitat toate datoriile, a investit în viitorul firmei, a plătit dividende sau alte stimulente acționarilor și a făcut răscumpărări de acțiuni. Un nivel crescut al fluxurilor libere de numerar ar trebui să aibă drept rezultat o creștere a valorii acțiunilor companiei.
Raportul dintre prețul acțiunilor și fluxul liber de numerar pe acțiune reprezintă una din modalitățile prin care se poate determina valoarea acțiunilor unei companii. Prin compararea raportului dintre prețul unei companii și fluxul liber de numerar cu cel al altor afaceri, standardele industriei și tendințele istorice s-ar putea oferi un oarecare indiciu asupra prețului său relativ, la fel cum și raportul convențional dintre preț și câștiguri poate oferi un indiciu asupra valorii sale relative. Firmele cu rapoarte scăzute între preț și fluxul liber de numerar pot fi companii subevaluate cu oportunități bune de preț.
Rentabilitatea capitalului investit (ROIC) și rentabilitatea capitalului propriu (ROE)
Un alt indicator util este rentabilitatea capitalului investit (ROIC). În esență, ROIC reprezintă suma de bani pe care o produce o companie care este mai mare decât costul mediu al datoriilor și capitalului propriu pe care îl suportă în cursul anului. Rentabilitatea capitalului propriu (ROE) se aseamănă cu rentabilitatea capitalului, prin faptul că măsoară capacitatea managementului de a produce venituri din capitalul propriu de care dispune – un nivel al ROE de 15-20% este de obicei considerat a fi rezonabil.
Investitori renumiți de pe TBanque care aplică strategia Value Investing
Pentru orice începător, o idee bună ar fi să folosească funcția CopyTrader a platformei noastre, care îți permite să urmărești deciziile investitorilor populari. Având în vedere gama largă de companii din care ai posibilitatea să alegi, există și câteva opțiuni de întreprinderi de tip value din care poți alege. Un investitor de tip Value pe TBanque este un investitor popular care urmează criteriile menționate în deciziile lor de investiții.
Marja de siguranță
Investitorii de tip value trebuie să permită o anumită inexactitate în estimarea lor de valoare și adesea își stabilesc „marja de siguranță” individuală în funcție de propriul apetit pentru risc. Aceasta se bazează pe ideea potrivit căreia achiziționarea de acțiuni la un preț redus comparativ cu valoarea intrinsecă crește șansele de profit atunci când le vei vinde mai târziu. Teoria marjei siguranței este una dintre cheile investițiilor bazate pe valoare eficientă. În plus, dacă acțiunea nu evoluează conform așteptărilor, este mai puțin probabil să înregistrezi o pierdere financiară.
Performanța investițiilor bazate pe valoare
În trecut, value investing s-a dovedit a fi o strategie de investiții profitabilă pentru investitori. Există o varietate de modalități prin care se poate obține succesul.
O abordare este aceea de a analiza succesul strategiilor fundamentale bazate pe valoare, cum ar fi:
- achiziționarea de companii cu un raport scăzut preț – câștig;
- un raport scăzut între preț și cash-flow;
- un raport scăzut între preț și valoarea contabilă.
Cu toate acestea, este important de reținut că acest stil mai statistic, promovat în principal de Graham, nu este suficient în prezent: factorii calitativi sunt la fel de importanți, sau chiar mai importanți.
Cercetările anterioare au arătat în mod repetat că firmele de tip value depășesc firmele de creștere (de tip growth), precum și piața generală pe termen lung. Un studiu bazat pe date înregistrate pe parcursul a 26 de ani (1990 până în 2015) pe piața de valori din SUA, a scos la iveală faptul că supra-performanța investiției bazate pe valoare a fost mai accentuată în cazul acțiunilor care aparțineau companiilor mai mici și mijlocii decât în cazul acțiunilor companiilor mai mari. Studiul a recomandat o „inversare a valorii”, în care portofoliile personale pun mai mult accent pe value investing, decât pe growth investing (investițiile de creștere).
Investiții bazate pe valoare versus investiții de creștere
Preferințele investitorilor individuali și propria lor toleranță la risc, obiectivele financiare și orizontul de timp determină în cele din urmă dacă aceștia ar trebui să investească în companii de creștere sau de tip value. Trebuie subliniat faptul că, pe perioade mai scurte, performanța fie a creșterii, fie a valorii va fi influențată semnificativ de etapa ciclului în care se situează acum piața.
Deoarece se găsesc adesea în rândul companiilor mai mari și mai stabile, se consideră că acțiunile bazate pe valoare (value stocks) au un grad redus de risc și de volatilitate. Chiar dacă nu revin la prețul țintă la care se așteaptă analiștii sau investitorii, pot oferi totuși o oarecare creștere a capitalului. Aceste companii sunt adesea companii care plătesc dividende și generează creșteri de capital. Pe de altă parte, acțiunile de creștere (growth stocks) se vor înfrâna adesea de la plata de dividende pentru a reinvesti profiturile acumulate cu scopul de a dezvolta afacerea. Acțiunile de creștere pot avea, de asemenea, un risc mai mare de pierdere pentru investitori, mai ales dacă afacerea nu poate menține ratele de creștere așteptate de piață în general.
Acțiunile de creștere sunt considerate a fi investiții mai riscante. În ceea ce privește creșterea valorii portofoliului tău, acestea sunt considerate ca fiind o strategie agresivă. Acțiunile de creștere depășesc bursa generală de valori, oferind, de regulă, rate de rentabilitate mai mari decât bursa de valori. În loc să se concentreze pe venituri sau dividende, acest tip de afaceri este axat mai mult pe dezvoltare și extindere.
Riscuri și critici la adresa performanței investiției bazate pe valoare
În ciuda faptului că investiția bazată pe valoare reprezintă o abordare cu risc scăzut spre mediu, există întotdeauna o probabilitate de a pierde bani atunci când investești în acțiuni. Cu toate acestea, există o varietate de modalități prin care se poate evita un rezultat negativ.
Documentează-te – trebuie să deții toate informațiile recente și datele exacte
Trebuie să dispui de disciplina și dedicarea necesare pentru a accede la filosofia ta de investiție. Când vine vorba de anumite companii, s-ar putea să dorești să le achiziționezi pentru că bazele sunt bune, dar este posibil să trebuiască să amâni acest moment în situația în care acțiunea este supraevaluată. În situația ideală, vei alege să achiziționezi acțiunea care are prețul cel mai atractiv la momentul respectiv; dar, în cazul în care nicio acțiune nu se încadrează în cerințele tale, va trebui să aștepți și să îți acumulezi capitalul până când se va prezinta o oportunitate.
Diversificarea portofoliului – nu pune ”toate ouăle într-un singur coș”
Cunoștințele financiare tradiționale susțin că investiția în acțiuni individuale reprezintă o abordare cu risc ridicat care ar trebui evitată ori de câte ori este posibil. Suntem îndemnați să ne diversificăm investițiile printr-o serie de companii sau indici bursieri pentru a obține expunere la o gamă variată de afaceri și sectoare economice. Cu toate acestea, diversitatea este un concept relativ, care diferă de la un investitor la altul. Unii investitori de tip value cred că poți avea un portofoliu variat chiar dacă deții un număr limitat de companii. Alții consideră că poți avea un portofoliu diversificat și în cazul în care cumperi acțiuni care reprezintă o gamă diversă de industrii și sectoare ale economiei.
Capcanele de tip Value – situațiile în care acțiunile de tip value nu sunt acțiuni de valoare
O capcană de valoare reprezintă o acțiune care creează impresia că ar fi ieftină, dar este cu adevărat mai scumpă decât pare.
Atunci când evaluezi o acțiune, reține că viitorul unei afaceri este mai esențial decât istoria acesteia. Acest lucru te va ajuta să eviți căderea într-o capcană a valorii. Vei avea mai multe șanse să descoperi cu adevărat acțiuni de valoare (value stocks) dacă te concentrezi mai degrabă pe potențialul unei companii de creștere a vânzărilor și a profiturilor în lunile și anii următori, decât pe performanța pe care a înregistrat-o în trecut.
Profiturile acțiunilor din sectoarele ciclice, cum ar fi producția și construcțiile, sunt adesea crescute semnificativ în perioadele de boom, o parte semnificativă a acestor câștiguri dispărând atunci când mediul de afaceri se deteriorează. Atunci când investitorii anticipează că o companie va da faliment, valoarea firmei va părea foarte scăzută în comparație cu profiturile actuale – dar acesta se va micșora în cazul în care câștigurile scad în perioada cea mai slabă a economiei. Cu toate acestea, este foarte probabil ca acțiunile din domeniile care pun un accent puternic pe proprietatea intelectuală să devină capcane de valoare.
Investițiile bazate pe valoare, pe piețele de tip Bear Market – potențiale capcane ale cumpărării de acțiuni de tip value pe o piață în scădere
Datorită raportului mai scăzut dintre preț și câștig și a stabilității anticipate a câștigurilor, companiile de tip value pot depăși performanța principalilor indici de pe piață în perioada unei recesiuni (ceea ce înseamnă că vor scădea, dar nu la fel de mult ca indicii de piață largi). O caracteristică bonus a acțiunilor bazate pe valoare este aceea că acordă adesea dividende, care devin mai valoroase decât banii pe care îi investești atunci când creșterea capitalului propriu (valoarea acțiunilor companiei) încetinește sau scade. Atunci când piețele sunt în creștere (Bull Market), acțiunile de tip value tind să fie trecute cu vederea. Totuși, atunci când piața de tip Bull Market ia sfârșit, există de obicei un flux de bani din partea investitorilor și un interes larg pentru aceste afaceri stabile și de succes atunci când piața se inversează. Cu toate acestea, problema cu achiziționarea de acțiuni în timpul unei piețe de tip Bear Market este că, deși pot părea convenabile la un moment dat, prețurile pot totuși să scadă în tandem cu piața.
Investițiile bazate pe valoare pe piețele de tip Bull Market – cumpărarea de acțiuni de tip value pe o piață în creștere
Investitorii care utilizează strategii bazate pe valoare trebuie, de asemenea, să poată face față eșecurilor. Deoarece elimină mult mai multe companii decât descoperă, value investing poate fi o metodă foarte dificilă de investiție în perioada de desfășurare a unei piețe de tip bull (în creștere). Multe dintre companiile pe care le-ai înlăturat de pe lista de achiziții pe parcursul căutării tale, vor continua să crească în valoare pe timpul piețelor de tip bull, în ciuda faptului că la un anumit moment le-ai considerat prea costisitoare. Drept urmare, un dezavantaj al deciziei de a nu cumpăra acțiuni în perioada de Bull Market este că, deși pot părea excesiv de mari la un moment dat, prețurile pot continua să crească în tandem cu piața. Cu toate acestea, răsplata vine atunci când piața de tip Bull Market ia sfârșit, deoarece marja de siguranță oferită de acțiunile bazate pe valoare poate face mai ușoară trecerea printr-o recesiune.
Puncte cheie ale investițiilor bazate pe valoare
Când sunt în căutarea de afaceri în care să investească, investitorii de tip value caută companii care par subevaluate, ceea ce înseamnă că activele sau potențialul lor de a realiza profit nu se reflectă complet în prețul acțiunilor. Ei se așteaptă să beneficieze dacă, și atunci când alți investitori sesizează valoarea companiei și prețul acțiunilor crește pentru a reflecta această constatare.
Dacă investiția bazată pe valoare are succes, investitorii vor câștiga de ambele părți. Nu numai că veniturile lor cresc, dar acest lucru insuflă și încredere investitorilor, care sunt dispuși să plătească sume mai mari pentru ele, ceea ce duce la o creștere și mai mare a prețului acțiunilor.
În general, acțiunile bazate pe valoare (value stocks) au crescut cu o marjă semnificativă, iar acțiunile ieftine și-au revenit de cele mai multe ori – fie pentru că situațiile care le-au determinat să fie ieftine s-au dovedit a fi temporare, fie pentru că managementul companiei a descoperit o modalitate de a le întoarce din drum.
Pe scurt, investiția bazată pe valoare este axată pe:
- analiză fundamentală solidă
- identificarea și achiziționarea de acțiuni ieftine (comparativ cu valoarea intrinsecă pe care o au)
- achiziționarea cu o marjă de siguranță
Începe să faci investiții bazate pe valoare pe TBanque.
Această informație are scop educativ exclusiv și nu ar trebui considerată drept sfat pentru investiții, recomandări personale sau o ofertă, solicitare de cumpărare sau vânzare, asupra oricăror instrumente financiare.
Acest material a fost format fără a se lua în considerare orice fel de obiective particulare de investiții sau situații financiare și nu a fost creat în conformitate cu cerințele legale și de reglementare a promovării cercetării independente. Orice referiri la performanța anterioară a unui instrument financiar, index sau pachet de investiții, nu sunt și nu ar trebui luate în considerare ca un indicator fiabil al rezultatelor viitoare.
TBanque nu exprimă nicio reprezentare și nu își asumă nicio răspundere pentru acuratețea sau completitudinea conținutului acestui ghid. Asigurați-vă că înțelegeți riscurile implicate în tranzacționare înainte de a angaja orice capital. Nu riscați niciodată mai mult decât sunteți pregătit să pierdeți.
